Aceasta este imaginea Munţilor Făgăraş (Alpii Transilvaniei) văzută dinspre sud-vest, mai exact din Munţii Cozia.
Imaginea a fost preluată în dimineaţa zilei de 27 noiembrie şi mulţumim autoarei pentru acordul de a o publica.
Aceasta este imaginea Munţilor Făgăraş (Alpii Transilvaniei) văzută dinspre sud-vest, mai exact din Munţii Cozia.
Imaginea a fost preluată în dimineaţa zilei de 27 noiembrie şi mulţumim autoarei pentru acordul de a o publica.
“De aceea mă adresez vouă, tineri studioşi, închişi în majoritatea voastră în oraşe mari şi nesănătoase. Mergeţi la munte! duceţi-vă în vacanţe şi sărbători la munte, cu orice sacrificiu, în contra oricăror greutăţi. Cercetaţi muntele, cunoaşteţi-l şi legaţi-vă de el; iubiţi-l! adoraţi-l! respectaţi-l!
Cel ce cultivă muntele, se urcă spre un nesecat isvor de lumină, de frumuseţe, de măreţie, de sănătate, de emoţii tari şi minunate. Pericolele şi ostenelile muntelui ne formează caracterul, căci ne învaţă solidaritatea; ne oţelesc voinţa făcându-ne generoşi şi desinteresaţi. Şi astăzi România noastră, de acest fel de oameni are nevoe. Muntele ne cultivă mintea şi ne desvoltă inteligenţa, căci enorm de multe lucruri interesante se pot învăţa pe nesimţite în decursul excursiunilor.”
Mihai Haret
Membru al Clubului Alpin Francez
Membru în Comitetul Soc. Regale Române de Geografie
Casa Peştera
- 30 Aprilie 1924 -
Acest îndemn apare ca introducere la cartea “Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera. Monografie turistică – geografică şi călăuză practică”, Mihai Haret, 1924
În limbajul curent al geografilor expresia a face teren a devenit una uzuală. Nu putem vorbi de cunoaştere geografică fără a intra în contact direct cu mediul geografic, fără a atinge, fără a simţi şi fără a interacţiona direct cu natura.
Una din cele mai frumoase şi propice perioade pentru a ieşi în teren este anotimpul autumnal. Principala calitate a acestei perioade este claritatea atmosferei, ceea ce face ca cele mai bune fotografii geografice să fie realizate acum.
La aceasta se adaugă latura estetică oferită de natura generoasă care colorează peisajul asemeni unui pictor fantezist. Culorile toamnei sunt o extraordinară răsplată pentru cel care îsî răpeşte câteva ore pentru a ieşi în natură într-o zi de octombrie.
Stau mărturie în acest sens câteva fotografii realizate în această toamnă în bazinul superior al Cricovului Dulce (în data de 17 octombrie cu ocazia unor activităţi de teren) şi pe valea superioară a Ialomiţei (în perioada 22 – 24 octombrie Dobreşti).
Sper că aceste imagini să vă determine să ieşiţi pe teren cât mai curând!
Menţionez că nu s-a intervenit în nici un fel asupra fotografiilor originale.
Dar, pentru orice întâmplare, cei mai cuminte lucru e să luaţi o călăuză, căci altfel, necunoscători fiind, sau cunoscând drumul pe jumătate, nu vă puteţi bucura în tihnă de excursie! Cele mai vestite călăuze din Sinaia sânt din familia Pascu, mai ales Costică şi Filică Pascu. Ei sânt oameni de buna omenie, gata oricând la un serviciu şi care, fie zi, fie noapte, sânt ca la ei acasă prin potecile munţilor! Şi nu e bine să vă scumpiţi la un ban mai mult de dat unei călăuze; căci ei, în adevăr, îşi merită banul !
Apoi, de la o călăuză ai şi multe de învăţat: îţi explică potecile, îţi spune numele munţilor şi văilor pe unde treci de ţi-se întipăresc în minte şi poţi povesti şi tu altora cum şi pe unde ai umblat; altfel, zău, nu eşti departe de caii şi boii cari pasc şi degeaba ţi-ai frământat picioarele prin munţii Bucegii.
Extras din „Călăuza mică de Moş Butmăloi. Câteva sfaturi practice pentru d-nii excursionişti”, Bucureşti, 1927
Am primit azi pe e-mail o harta postata pe blogul unui roman stabilit in Germania din anul 2000.
No comment.
Dacă harta lui Huntington a generat valuri de indignare, acestă hartă probabil va strârni doar valuri de râs. Oricum, într-o mare măsură, această hartă arată concepţii şi etichete gravate pe anumite naţiuni.