După pregătiri intense şi aşteptări fremătânde, am reuşit să plecăm pe data de 4 iulie în practica de specialitate pentru anul II, specializarea Geografie de la Facultatea de Ştiinţe Umaniste din cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte.
Practica s-a desfăşurat în cadrul staţiunii de cercetări şi practică a studenţilor de la Fundăţica, loc. Fundata jud. Braşov şi a avut următorul program:
Luni, 4 iulie
- ora 920 întâlnire în curtea lic. 2, cumpărături, proces verbal de practică, inventar, plecare către Fundata, pe traseul care ocoleşte dealul si mausoleul de la Mateiaş, din iniţiativa şoferului
- ora 1300 – sosire la Fundata, debarcare, transportul bagajelor cu ajutorul unei Dacii PickUp, pusă la dispoziţie de primarul comunei Fundata.
- Laurenţiu a fost „sacrificat” şi a rămas în faţa primăriei pentru a doua tură de bagaje. Între timp grosul trupei a plecat perpedes pe scurtătura deja bine cunoscută.
(în timp ce mă chinui sa scriu din amintiri chestia asta, trupa face karaoke – cred că aşa se scrie)
- după acomodare, regulamentul practicii, regulamentul de utilizare al cabanei, programul (pe scurt) al practicii, am pornit către staţia meteorologică Fundata, pentru o primă punere în contact cu regiunea şi pentru a discuta despre activităţile în domeniul meteorologiei ale studenţilor geografi. După vizita la staţie, în drumul de întoarcere, s-a desfăşurat prima activitate practică, mai exact întocmirea unor fişe biogeografice pentru parcele de 100 mp dintr-o pădure de amestec din vestul staţiei meteorologice Fundata (de pe dealul Bacârcea). Fişele au fost întocmite în echipe de cate patru, echipe stabilite la sosirea la Fundăţica.
(acum se cântă Andre – Moşule ce tânăr eşti)
Seara, după o altă şedinţă, de data asta cu suportul tehnologiei moderne – calculator, videoproiector – , şi după cină, program de voie.
grupul
impartirea caietelor de practica
determinari biogeografice
Marţi, 5 iulie
- ora 800 – contrar aşteptărilor toată lumea era trează, masa era aşezată, ceaiul făcut, astfel încât la ora 900 toată lumea era gata de plecare într-o aplicaţie de teren cu obiective de natură geologică. Mai exact, urmărirea şi trasarea unei limite geologice pe valea Rudăriţei. Cartarea s-a făcut pe aproximativ 3 km de vale, după care, mai cu toţii, mai pe bază de voluntariat am mers la peştera Uluce, şi apoi la peşterile Fulga. La ora 1500 eram acasă; duş; masă (varză cu cârnaţi, făcute de D-na Vera), pauză, iar de la ora 1800 până aproape de ora 2000 au fost două şedinţe tehnice, în care s-au realizat materialele finale ale aplicaţiilor din ziua respectivă şi de cu o zi înainte (geologie şi biogeografie).
După ora 2000 s-a trecut la TV, karaoke (încă nu am aflat exact cum se scrie), orez cu lapte, ceai de sunătoare, sau bere (după caz).
explicatii geologice
cartare geologica
Transpunerea pe hârtie a observaţiilor din timpul zilei de pe teren
Miercuri, 6 iulie
- ora 800 – micul dejun preparat de echipa de serviciu,
- ora 900 – conform programului, s-au realizat două grupuri: primul format din echipele 1, 2 şi 3, iar cel de-al doilea, din echipele 4, 5 şi 6. Primul grup s-a deplasat la staţia meteorologică de pe dealul Bacârcea (cunoscută în sat drept „la meteor”), unde au realizat măsurători la aparatele standard din platformă, iar cel de-al doilea s-a deplasat în albia pârâului Rudăriţa, unde s-au făcut determinări de debite pe râu, prin metoda flotorilor şi determinări de debite de izvor, prin metoda volumetrică.
- la prânz, am avut parte de o masă copioasă, cu supă de legume şi orez cu friptură de pui, pregătite cu drag de doamna Veronica (sărut mâna pentru masă)
- după prânz, rolurile au fost inversate, adică, echipele 1, 2 şi 3 au fost la măsurat de debite iar 4, 5 şi 6 la staţia meteo, astfel încât până seara toate echipele au realizat ambele obiectivele
- seara, vremea relativ rece ne-a gonit în cabană, unde s-au continuat discuţiile şi … dansul
la masurat de debite
in fata statiunii de cercetare
munca de birou
Joi, 7 iulie
- după micul dejun de la ora deja cunoscută, am pornit către primăria comunei Fundata, de unde am pornit cu un microbuz pe traseul Fundata – Bran – Râşnov – Braşov – Şirnea – Fundata. În fiecare din aceste localităţi au fost făcute opriri, pentru explicaţii şi pentru vizitarea principalelor obiective turistice. Toată lumea a luat prânzul în Braşov, la libera alegere. Deşi a fost la opţiunea fiecăruia, am constatat că majoritatea dintre noi am ales acelaşi loc, un renumit fast food, căruia nu îi dăm numele.
- seara, după ce am ajuns la cabană, am prestat cu toţii fasole cu cârnaţi în clasicul stil românesc
la muzeul satului branean
Vineri, 8 iulie
- a fost ziua cea mare, în care cei mai puţin obosiţi şi mai curioşi, au urcat pe Vf. Sf. Ilie, (1887 m). După şedinţa de lucru de la ora 900 – în care s-au discutat şi comentat lucrurile văzute cu o zi înainte în excursia tematică, o mare parte din grup, a pornit, începând cu ora 1045 către Vf. Sf. Ilie. Traseul s-a desfăşurat în aproximativ 3 ore, marcat de numeroase opriri pentru discuţii, şedinţe foto, pauze de odihnă şi de alimentare cu apă. Sus, pe vârf, am experimentat situarea simultană în trei judeţe (Argeş, Braşov şi Dâmboviţa) şi în trei bazine hidrografice (Olt, Dâmboviţa şi Ialomiţa). Au fost făcute observaţii şi s-au purtat discuţii asupra reliefului glaciar şi periglaciar / crio-nival din Munţii Leaota şi din România în general.
Muntii Piatra Craiului vazuti de pe Vf. Sf. Ilie
si abruptul Branean al Bucegilor
Sâmbătă, 9 iulie
- a fost practica pedologică şi prima zi de pregătire pentru plecarea iminentă ce avea să se petreacă peste numai două zile. După ce au fost realizate câteva observaţii itinerante asupra unor profile de sol deschise deja în urma lucrărilor de construcţie şi amenajare a reţelei de drumuri, s-a trecut la realizarea propriului profil, un profil şcoală, făcut după toate normele pedologice. Din primele profile au fost prelevate probe pentru analize ulterioare la staţiune (este vorba de două profile de litosol rendzinic din imediata apropiere a staţiunii), după care s-a trecut la realizarea profilului nostru, într-un sol care s-a dovedit a fi un cambisol acid, mai exact un districambisol.
- după terminarea profilului de sol, prelevarea de probe, analizele pe probe, fotografiile profilului şi a proaspeţilor pedologi, cei mai doritori au plecat la o pensiune din Fundata pentru a vedea gala de box profesionist în care a boxat Lucian Bute. S-au întors după miezul nopţii, însoţiţi de corul câinilor de la stâna din vecinătate.
in fata profilului de sol (sau: Ce avem noi aici...?)
determinarea pH ului la teren
pregatirea probelor pentru determinari chimice
echpele de lucru si cel mai important anunţ - micul dejun
Duminica, 10 iulie
- dimineaţa, cei mai curioşi au ieşit să vadă un răsărit de soare pe peste Munţii Bucegi. Numai că, topografia şi data nu au fost luate în seamă tocmai bine, astfel încât trupa a ieşit la ora 530 iar Soarele, mult mai leneş, la 618. Cel puţin am aflat că la Fundata, pe data de 10 iulie Soarele răsare la ora 630, pentru a fi mai exacţi anul viitor, iar răsăritul a fost un adevărat spectacol, care a meritat tot efortul. După micul dejun, am pornit în grup restrâns spre Peştera Emilian Cristea, peşteră situată pe valea Crovului, la aproximativ 1 km amonte de confluenţa acesteia cu Rudăriţa. Traseul a fost spectaculos, mai ales în ultima porţiune, aceea de urcare la peşteră. Imaginea Cheilor Crovului observate din gura peşterii a tăiat răsuflarea întregului grup. Traseul a fost punctul de plecare pentru numeroase observaţii şi discuţii legate de relieful carstic din Munţii Leaota.
- după masa de prânz, au fost făcute câteva lucrări de nivelment în curtea staţiunii, ca o ultimă activitate practică din acest an.
- seara, au avut loc colocviul de practică şi focul de tabără (asezonat cu muzică, discuţii, pilde, citate celebre sau care au devenit celebre şi multă voie bună).
in fiecare zi programul era adus la cunostinta de dinainte
primele raze de soare se fac simtite pe la ora 6 si un sfert
mult asteptatul rasarit de la Fundata
Masuratori de nivelment in curtea statiunii
in Pestera Emilian Cristea
In fata Cheilor Crovului
traversare cu emotii spre pestera
Coborare extrema in Valea Crovului
Luni, 11 iulie
- deşi, în primele zile nimeni nu părea să perceapă din staţiunea de cercetări mai mult decât un loc de supliciu şi de efectuare a unor activităţi obligatorii din planul de învăţământ, în această dimineaţă, majoritatea participanţilor ar fi dorit să prelungească practica şi să mai rămână în acest loc de care se pare că s-au ataşat emoţional mai mult decât ar fi crezut
- cu toate acestea, tinerii geografi şi-au făcut bagajele, şi-au luat rămas bun de la cabană şi au pornit în pasul melcului către locul de întâlnire cu autocarul care avea să îi întoarcă la Târgovişte.
Ca o concluzie, putem considera că această practică de specialitate şi-a atins atât obiectivele ştiinţifice cât şi pe cele umane, reuşind să creeze din grupul de 24 de studenţi participanţi o adevărată echipă, capabilă să vieţuiască şi să lucreze în condiţii speciale.
Mulţumim participanţilor şi tuturor celor care au făcut posibilă această practică
imagine de ansamblu asupra Cheilor Crovului (multumim Ela)
Opinii ale participanţilor
Pentru mine practica aceasta a însemnat in primul rând o evadare din rutina oraşului, o evadare de care avem toţi nevoie, deci a fost foarte utilă. In săptămâna aceasta am pus in practică lucruri pe care le ştiam doar teoretic, învăţând ce înseamnă cu adevărat activitatea pe teren. In felul acesta înţelegem mult mai uşor fenomenele faţă de studiul de bibliotecă. Pe de altă parte, in aceste 8 zile am învăţat să convieţuim şi să ne gospodărim, grupul devenind mai unit decât era înainte de plecare. Excursia la Sf. Ilie a fost extraordinară, pentru că din acest vârf am putut avea o imagine de ansamblu asupra întregii grupe a Bucegilor şi nu numai. În altă ordine de idei această activitate a fost deosebită şi trebuie repetată. (Gheorghe Sandu)
Această practică mi s-a părut foarte interesantă deoarece nu am mai avut ocazia să particip la aşa ceva. Tot ce am învăţat în aceşti doi ani de studenţie am putut acum să pun în practică şi să învăţ mult mai multe lucruri. Cel mai mult mi-a plăcut practica la meteorologie deoarece am putut vedea şi chiar citi aparatele folosite mergând la staţia meteo Fundata. De asemenea, practica la pedologie a fost foarte interesantă şi am învăţat lucruri noi. Spiritul de echipă şi munca în echipe a fost eficientă. Practica de biogeografie m-a ajutat să învăţ multe specii de plante şi să le recunosc. Aceste şapte zile petrecute la Fudnăţica au fot frumoase şi educative. (Andreea Zamfir)
Această practică a fost foarte interesantă, unde am învăţat lucruri noi. Ziua de practică cea mai interesantă a fost cea de la Sf. Ilie unde am putut admira un peisaj splendid. Spiritul de echipă a fost OK. (Marius Ciprian Mihai)
Această practică mi-a oferit ocazia să învăţ lucruri noi şi să dezvolt spiritul de echipă. Cel mai mult mi-a plăcut la biogeografie pentru că am învăţat să identific plante noi şi arbori. Mi-a mai plăcut atunci când am vizitat Braşovul, Cetatea Râşnov, Branul, unde am avut experienţe noi. Următoarea aplicaţie aş vrea să se desfăşoare în Delta Dunării. (Luminiţa Alina Geană)
Această aplicaţie a fost o experienţă frumoasă, unde am învăţat să aplicăm tot ce am învăţat în aceşti doi ani de facultate. Atmosfera a fost una plăcută, profesorii au fost şi s-au comportat foarte bine cu fiecare fiind peste aşteptările mele. Traseul a fost pot spune şi uşor si greu, dovadă fiind faptul că am fost în majoritatea deplasărilor pe teren, exceptând una în care, din motive personale, nu am putut participa. În concluzie, totul a ieşit bine; sper că a ieşit aşa cum au dorit şi cei care au organizat această practică. (Cristian Brînzică)
Părerea mea despre această aplicaţie este foarte bună, mai ales că am ieşit pe teren în fiecare zi de când am ajuns. Până la urmă asta contează la un geograf: cât mai multe ieşiri pe teren şi cât mai lungi. (Laurenţiu Ungureanu)
ARLG
Lakes, Reservoirs and Ponds
Asociaţia Ecologica Floare de Colţ
Cercul de istorie veche a României "Constantin Preda"
asociaţia română pentru promovarea valorii
